marți, 17 februarie 2009

Preoteasa Elena Streza: contribuția în misiunea preoțească

„De la început subliniem că preoteasa Elena nu s-a amestecat niciodată în problemele de învățătură ale Bisericii, dogmatice, morale și altele pe care ca preot le-am propovăduit credincioșilor.

Ea a fost de-a lungul anilor primul critic al felului cum îmi îndeplineam îndatoririle sacerdotale:

a) Un program riguros în cultul divin; afișarea acestui program la loc vizibil, să poată fi cunoscut de credincioși; programul și orele Sfintei Liturghii, în duminici și sărbători; punctualitatea la toate serviciile religioase; respectarea rânduielilor la Sfânta Liturghie, Utrenie, Vecernie și alte servicii religioase.

b) Era primul critic și a fost mereu, al predicilor mele: rostire, conținut, ținută și durată. Adeseori, când depășeam timpul rânduit pentru posibilitatea asacultării cu atenție a predicilor, îmi semnala discret la ceas terminarea predicii.

c) Ținea și la ținuta mea exterioară. Înainte de a pleca la serviciile religioase îmi făcea o inspecție a ținutei: hainele curate, în bună rânduială, la fel și fața, barba; în biserică, dacă observa o neglijență în îmbrăcarea veșmintelor preoțești, foarte discret îmi atrăgea atenția.

Acest lucru mă făcea să am mereu în atenție și aceste aspecte al misiunii preoțești. Un preot care se prezintă într-o ținută neglijentă, lipsit de punctualitate, sau chiar murdar, va displace credincioșilor. Aceștia vor ca preotul, și mai ales parohul lor, să se prezinte totdeauna într-o ținută impecabilă, demnă de misiunea lui, de serviciul divin pe care îl execută, fie în biserică, fie în alte împrejurări.

(Pr. Nicolae Streza – „Femei biblice și o preoteasă model” , Editura „Credința strămoșească”)

2 comentarii:

Iuliana spunea...

Va felicit din toata inima pentru acest blog! Este necesar si, in masura in care va fi cunoscut, va fi citit si isi va desavarsi lucrarea. Nu sunt preoteasa, dar am avut bucuria de a cunoaste cateva doamne preotese minunate, de la care am avut ce invata. Nu vreau sa dau nume, dar as vrea sa mentionez macar calitatile care le fac cinste si prin care, sigur, iau parte la slujirea preoteasca, alaturi de parinti, sotii lor: atentia la cuvantul pe care credinciosul ti-l adreseaza cu nadejde, participarea la suferinta aproapelui, milostenia duhovniceasca, zambetul pe chip, vederea lui Hristos in fiecare om care intra in biserica sau in casa, bunatatea si dragostea...Imi dau seama ca lista ar putea continua inca, dar ma opresc aici. Dumnezeu sa binecuvinteze lucrarea dumneavoastra! Succes!

Natalia spunea...

Multumim mult, slava Domnului pentru toate! Minunate calitati, sa ne ajute Dumnezeu sa le dobandim iar cuvantul dumneavoastra sa ne fie spre sporire duhovniceasca!